Blended learning mioritic: sunt la modă ochelarii de cal?

 Blended learning mioritic: sunt la modă ochelarii de cal?

Combining methods, techniques or resources, especially face-to-face and distance learning (including electronic resources), and applying them in an interactively meaningful learning environment. Learners should have easy access to different learning resources in order to apply the knowledge and skills they learn under the supervision and support of the teacher inside and outside the classroom. (definiția Blended learning conform Comisiei Europene)

După cum putem observa, principiile care stau la baza învățării – blended learning – nu se „pupă” cu viziunea mioritică de a face live stream pentru lecții, de a le transmite audio-video către elevii care nu pot participa la cursuri din cauze diverse. Dacă Guvernul României înțelege modelul hibrid drept o simplă transmitere a lecțiilor pe o platformă live, atunci:

  • Guvernul practic validează faptul că Marea Predare Online din martie – iunie 2020 a fost un eșec și că 3 luni de zile, plonjând dintr-o măsură incoerentă într-alta, educația a stagnat, adică totul va trebui reluat (absolut toate conținuturile) începând cu noul an școlar;
  • Declarația Monicăi Anisie potrivit căreia măsurile luate de MEC pe perioada pandemiei pot reprezenta factori pentru modernizarea sistemului de învățământ este golită de sens. Ce fel de profesori vor mai fi motivați să își adapteze resursele educaționale în online, dacă întregul concept de blended learning (varianta Bucharest style) este sărăcit la simpla transmitere în direct a lecțiilor deja predate în sala de clasă?;
  • Recuperarea conținuturilor pierdute în semestrul al II-lea al anului școlar 2019-2020 nu se va putea realiza în mod accelerat, ceea ce înseamnă că discrepanțele dintre copiii de bani gata și copiii sărăci se vor adânci, transpunându-se în valorificarea „puterii de cumpărare” a părintelui (înfloritoarea industrie a meditațiilor);
  • Elevii din România vor pierde unica lor șansă de a deprinde, chiar de pe băncile virtuale ale școlii online, competențe digitale de bază, capitol la care România înregistrează cel mai mic procentaj de persoane care stăpânesc aceste competențe, din întreaga Uniune Europeană. Din punctul meu de vedere, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să priorizeze realizarea unor ghiduri metodologice privind predarea online, pentru fiecare disciplină de studiu în parte, astfel încât din această toamnă învățarea accelerată se va putea realiza și prin digitalizarea conținuturilor, astfel încât nu vom avea elevi care rămân zilnic până la 16 la școală pentru a putea recupera sau elevi care, într-un caz nefericit, ajung să fie chemați la școală inclusiv sâmbăta.

Nu înțeleg ambiția care poartă astăzi culoarea verde în vederea justificări deschiderii tuturor școlilor, care să funcționeze exact cum funcționau și înainte de momentul 11 martie 2020. Nu am stabilit deja că Școala de dinainte de 11 martie 2020 nu era performantă din niciun punct de vedere? Nu v-ați bătut cu pumnul în piept că predarea online constituie o achiziție pentru sistemul educațional din România? De la achiziție importantă, care avea premisele de a ne ajuta să ne aliniem marilor economii ale globului, să creăm locuri de muncă și să avem cetățeni performanți, implicați în comunitate, păstrarea predării online ca mijloc complementar pentru dezvoltarea educației a devenit o piesă de amanet, care va putea fi înscrisă cu succes în galeria de experimente ale școlii românești. Unele mai fericite, altele nu, ele rămân totuși, niște experimente. Dar experimentele bune ar trebui implementate de liderii educaționali cu certitudinea că nu vor mulțumi pe toată lumea, însă un sistem public inert precum educația în anul de grație 2020 are nevoie de schimbări top – down, unde „top” trebuie să fie un lider remarcabil, care să își asume responsabilitatea, nu să o paseze către Președintele României precum un cartof mult prea fierbinte din punct de vedere electoral.

Pledez pentru organizarea sistemului educațional folosind modelul hibrid, un model hibrid funcțional, puternic, care să ofere direcții de acțiune punctuale pentru fiecare disciplină de studiu și pentru fiecare profesor în parte, cu suficient loc pentru ca profesorul să poată adapta resursele la specificul comunității școlare. Are România așa ceva în momentul de față? Nu. Avem doar un site promovat de Ministerul Educației și Cercetării, un site care reprezintă doar o colecție de linkuri. Mai avem și venerata Teleșcoala, o idee bună, însă care a fost implementată pe genunchi. Pentru viitor, Guvernul României trebuie să ridice standardul acestui program, dacă se vrea a fi continuat. Modele de bune practici sunt, de exemplu, School of Life și Crash Course, cursuri scurte disponibile pe YouTube, realizate profesionist și cu metode de livrare diverse, astfel încât efectul nu este adormirea elevului, ci stimularea lui.

În încheiere, tranșeze următoarele lucruri:

  • Apreciez deschiderea tuturor școlilor în format tradițional drept o ambiție cu valoare adăugată zero, având în vedere riscurile de natură epidemiologică, dar și procesul educațional în sine. Motive: lașitatea PNL înainte de alegerile parlamentare, presiunea electoratului în vederea redeschiderii școlilor, conștientizarea, de către Guvern, a faptului că nu beneficiază de toate instrumentele necesare pentru a pune în funcțiune un astfel de sistem. Efectul pe care îl resimt este faptul că PNL a prezentat un plan de relansare economică și investiții foarte drăguț, mult pe digitalizare, însă nu va putea fi implementat pentru că elevii din România nu vor fi formați pentru a stăpâni competențele digitale de bază și, ulterior, cele superioare. Deci, nici mai mult nici mai puțin decât o altă promisiune;
  • Blended learning nu înseamnă transmisiunea live a lecțiilor de la școală acasă;
  • Blended learning nu înseamnă tablete;
  • Blended learning nu înseamnă dispozitive electronice de 100 de euro bucata de pe care poți maxim să faci poză la caiet și să trimiți profesorului pe WhatsApp;
  • Dacă vrem relansare economică și investiții, trebuie să privim modelul hibrid de învățare drept unica variantă pentru modernizarea societății noastre. Iar aici mă refer inclusiv la a folosi inteligență artificială pentru procesele educaționale, aceasta fiind deja folosită în alte țări europene, inclusiv în folosul consilierii copiilor cu autism. Despre inteligență artificială în Școală voi redacta un articol comprehensiv pentru următoarele zile. Până atunci, putem conchide asupra faptului că 3 luni cu Marea Predare Online au fost irosite pentru sistemul de învățământ din România. Putem conchide asupra faptului că blended learning va fi ciopârțit și văduvit de o retorică pur mioritică, fără pic de viziune și dorință de inovare. Pot înțelege că liderii mai iau și decizii proaste, necalculate, transpuse în politici educaționale neconforme și disfuncționale, dar chiar nu pot tolera faptul că cei care dețin puterea tratează cu o asemenea iresponsabilitate și nepăsare viitorul școlii online în România.

Pup Antonia

Sunt studentă în anul I la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Domenii de interes, pentru că mă pasionează învățarea continuă: pedagogie incluzivă, economie, inteligență artificială pentru eficientizarea sistemelor publice, securitate globală, geopolitică.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *